Radu Pițurlea, Concelex: Provocarea este să transformăm individualismul într-o comunitate

Radu Pițurlea, Chairman & CEO Concelex, a participat la dezbaterea pe marginea studiului „Made of Bucharest – Cum văd bucureștenii Bucureștiul?”, organizată în cadrul unei conferințe de presă sub umbrela evenimentului Bucharest Design Festival, în data de 9 iunie 2026. Studiul a fost realizat de Fundația Comunitară București în parteneriat cu Unlock Research și a reunit la masa dezbaterii reprezentanți ai administrațiilor locale, cât și ai organizațiilor din spatele inițiativei.

Plecând de la concluziile studiului, discuția s-a concentrat pe modul în care locuitorii capitalei se raportează la București, inclusiv cum privesc apartenența la oraș și la comunitatea urbană.

„Bucureștiul produce un sfert din PIB-ul României și întrece ca performanță economică orașe precum Berlinul sau Viena. Suntem, practic, un pol european de top, doar că orașul încă nu funcționează ca un tot, ci ca o sumă de oameni care își văd fiecare de drumul lui. Studiul ne confirmă asta: un individualism puternic în rândul bucureștenilor. Eu nu îl văd ca o problemă, ci un semn de maturitate: oamenii știu exact ce vor. Provocarea este să transformăm individualismul și într-o comunitate, iar asta se face cu locuri – dacă le construim spațiile de care au nevoie cu adevărat, le dăm un motiv să se simtă parte din oraș. Tocmai de aceea, toate proiectele Concelex pornesc de la beneficiarul final, oamenii. Fie că vorbim despre o școală, un spital sau un spațiu public, arhitectura, designul și execuția trebuie să privească experiența în ansamblul ei, nu doar să bifeze o funcție.”, a declarat Radu Pițurlea, Chairman & CEO, Concelex.

Printre concluziile studiului de numără:

  • Atașamentul față de București este ridicat: 7,8 din 10, dar sentimentul de comunitate la nivel de oraș rămâne difuz (6,9/10). Oamenii se simt legați de capitală prin oportunități, muncă și cultură, nu printr-un sentiment de apartenență colectivă.
  • 1 din 3 bucureșteni ia în calcul mutarea din oraș, nu din lipsă de atașament, ci din motive pragmatice: aglomerație, poluare, calitatea mediului. Profilul celor tentați să plece este exact cel pe care un oraș vrea să-l păstreze: oameni educați, activi profesional, cu venituri bune.
  • Doar 51% declară mândrie față de București. Identitatea de bucureștean este văzută ca un statut moștenit, nu ca o relație activă cu orașul: 8 din 10 cred că trebuie să te fi născut aici ca să fii „cu adevărat” bucureștean.
  • Comunitatea există în cartiere, dar nu la nivel de oraș. Oamenii se conectează la cartier și la vecini, mult mai puțin la sector sau la oraș ca întreg. Doar 22% sunt mulțumiți de calitatea comunității locale, față de 55% mulțumiți de jobul lor. Conectarea la vecini și la cartier este mult mai puternică decât la sector sau la oraș ca întreg.